Dosarul cămătarilor
Conform comunicatului emis de către Biroul de informare publică și relații cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din cercetările efectuate până în acest moment a rezultat faptul că, pe fondul unor împrumuturi acordate mai multor persoane fizice, cei cercetați pretindeau, alături de suma acordată, dobânzi foarte mari, iar în cazul refuzului recurgeau la șantaj, lipsire de libertate, agresiuni cu obiecte contondente: „Faptele reținute în sarcina inculpaților au fost comise în contextul în care inculpații aveau ca principală preocupare acordarea de ,,împrumuturi cămătărești” urmate de acțiuni de extorcare, prin manifestări violente de natură fizică și psihică asupra părților vătămate. Astfel, părților vătămate cărora le erau acordate împrumuturile, li se pretindea și de peste 10 ori suma împrumutată, fiind puse în imposibilitatea de a achita sumele cămătărești, cifrate la zeci de mii de euro. De asemenea, din ansamblul probelor administrate a rezultat că inculpații foloseau și alte metode de extorcare a părților vătămate și solicitau sub amenințare și violență pretinse datorii, iar când aceste persoane depuneau plângeri la organele de poliție, pentru a le determina să-și retragă plângerile le șantajau cu un rău asupra familiilor și rudelor. Astfel, pătrunderea în locuințele părților vătămate, cu forța și cu arme, precum și amenințarea că în cazul în care nu se va da satisfacție solicitărilor lor nelegitime vor recurge la viol sau ucidere a copiilor constituiau acțiuni infracționale ale inculpaților care deveneau, astfel, de temut în fața localnicilor.
Inculpații, între care există relații de rudenie, afinitate, acționau ca „gruparea DRABI” prin acte de violență succesive și alternau intervențiile asupra părților vătămate și membrilor familiilor acestora (majori sau minori) cu săbii, bâte ori prin blocarea în trafic a acestora și provocarea intenționată a unor accidente rutiere și distrugerea mașinilor. De altfel, din probele administrate până în acest moment al urmăririi penale a rezultat că, inculpații au fost cercetați în numeroase dosare penale, dar pentru că faptele au fost încadrate în infracțiuni unice, deși reprezentau acte materiale ale unor infracțiuni de șantaj, în formă continuată au fost soluționate prin neurmărire penală. În acest context, asupra părților vătămate se exercitau în continuare presiuni și amenințări, acestea fiind descurajate să mai formuleze plângeri penale împotriva agresorilor. Această situație a fost posibilă și prin implicarea unui ofițer de poliție judiciară care nu a îndeplinit atribuțiile profesionale. Aceste dosare, în număr de 7, prin rezoluțiile procurorului general al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au fost preluate de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Urziceni. Din aceste 7 dosare penale, cinci dosare se aflau în lucru, iar alte două dosare au fost soluționate prin soluții de netrimitere în judecată, însă au fost infirmate, în vederea efectuării urmăririi penale de către Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru documentarea activității infracționale.”
Constantin Greu – acuzat de protejarea interlopilor
Fostul comisar șef al Poliției Urziceni, Constantin Greu, în prezent șef al Biroului de Investigații Criminale Urziceni este acuzat de anchetatori că dădea soluții de neîncepere a urmăririi penale sau încadra faptele la infracțiuni ce necesitau plângeri prealabile, în condițiile în care șantajul și presiunile din partea interlopilor determina victimele să nu mai depună plângeri penale. Conform celor declarate de procurorii Parchetului General, Constantin Greu obișnuia să dosească dosare sau să convingă victimele să-și retragă plângerile.
Constantin Greu a demisionat din funcția de șef al Poliției Urziceni în urma incidentelor produse în ianuarie 2009, când două clanuri de țigani din Urziceni s-au luat la bătaie cu săbii și bâte pe bulevardul central al municipiului. În altercație au fost folosite chiar și arme de foc, scandalul continuând ore în șir în fața sediului Poliției Urziceni. La câteva zile de la incident, o echipă formată din reprezentanți ai Direcției de Control Intern și ai Direcției Poliției de Ordine Publică din cadrul Poliției Române a decis declanșarea procedurii cercetării prealabile în cazul conducerii Poliției din Urziceni, scopul fiind acela de se stabili existența sau inexistența abaterii disciplinare de neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu. Rezultatele anchetei IGPR s-au soldat cu atenționarea atât a șefului Inspectoratului de Poliție, a adjunctului acestuia pe linie de ordine publică, precum și alți 21 de polițiști. Ulterior, la o lună de la conflictul interclanuri, comisarul șef al Poliției Urziceni, Constantin Greu, și-a prezentat demisia din funcție.
(Dora CIȘMAȘU)